"Protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora."
art. 16 din LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002
privind protectia informatiilor clasificate

STRATEGIA DE SECURITATE NATIONALA A ROMANIEI(extras) - enuntata de catre TRAIAN BASESCU, Presedintele Romaniei, la 17 aprilie 2006, Bucuresti *** "Romania are nevoie de o noua strategie de securitate nationala capabila sa asigure diminuarea substantiala a decalajelor fata de statele dezvoltate din spatiul comunitar - indeosebi a celor referitoare la standardele de calitate a vietii - sa preintampine si sa contracareze amenintarile la adresa cetatenilor, comunitatilor, natiunii si statului roman, sa gestioneze operativ si eficient situatiile de criza si sa participe activ la procesele de integrare si cooperare" *** Securitatea interna ... include ... securitatea sistemelor informatice şi a celor de comunicaţii, protecţia īmpotriva dezastrelor şi protecţia mediului *** Īn prezent, pentru lupta īmpotriva corupţiei, este imperativ ca instituţiile să funcţioneze, să colaboreze şi să fie integrate īntr-un sistem īn care informaţiile vitale trebuie să circule īn mod profesionist, īn condiţii de legalitate şi īn mod oportun, responsabilităţile să fie clare şi să nu se suprapună, iar atribuţiile să fie īndeplinite īn limitele legii, la timp şi cu eficienţă maximă *** Informaţiile asigură evitarea surprinderii prin identificarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale ale Romāniei, puterea de decizie şi viteza de reacţie precum şi capacitatea de acţiune pro-activă, īn scopul īndeplinirii noilor tipuri de misiuni ***
* ACUM puteti participa la licitatii, prezentari de oferte sau la procesul de negociere a unui contract clasificat prin VDN care va asigura reprezentantii autorizati care detin autorizatie de securitate industriala eliberata de catre ORNISS *** V D N - Vigilant Developer Network *** PRIMUL SERVICIU PRIVAT DIN ROMANIA PENTRU PROTECTIA INFORMATIILOR CLASIFICATE *** VDN - va ofera structura/functionarul de securitate de care aveti nevoie * VDN - va preia intreaga responsabilitate in privinta protectiei informatiilor secrete de stat * VDN este singurul consultant privat din Romania ce ofera pachete de servicii cu privire la sisteme de management al securitatii informatiilor clasificate - secrete de stat si secrete de serviciu - * Echipa VDN este formata din specialisti cu experienta in managementul securitatii informatiilor clasificate, proveniti din randul cadrelor militare in retragere, consultanti cu pregatire juridica si auditori certificati ISO/IEC 27001 :2005 care au implementat si gestionat sisteme de management al securitatii informatiilor *** Echipa VDN beneficiaza de aportul specialistilor care au organizat si desfasurat proceduri de achizitie clasificate si care au detinut autorizatii de acces la informatii secrete de stat sau certificate de securitate *** Misiunea VDN *** Oferim suport uman, tehnic si relational pentru a va prelua intreaga responsabilitate ce va revine in privinta prevenirii scurgerii informatiilor clasificate * Va siguram accesul la procedurile de achizitie clasificate atat ca furnizor/prestator principal in relatia cu autoritatile contractante cat si ca subcontractant/subantreprenor in derularea contractelor de lucrari/furnizare/servicii clasificate *** Viziunea VDN * Consideram respectarea Legii in domeniul protectiei informatiilor clasificate ca prim obiectiv * Numai in limitele Legii  trebuie asigurat accesul la informatiile de interes national * in cel mai eficient si rapid mod permis de Lege *** Ce facem *** Va asiguram structura/functionarul de securitate de care aveti nevoie * Implementam sistemele de management al securitatii informatiilor clasificate prin:  * elaborarea normele interne * a programului prevenirii scurgerii informatiilor clasificate * efectuarea instruirii personalului * completarea regulamentului de ordine interioara si a fiselor posturilor * asistenta permanenta a top-managementul societatii dumneavoastra cu privire la indeplinirea obligatiilor legale ce-i revin * Indeplinim toate formalitatile necesare obtinerii autorizatiei/certificatului de securitate industriala pentru societatea dumneavoastra si a autorizatiilor de acces la informatii secrete de stat asigurand in acest sens relationarea cu ORNISS * Asiguram relationarea cu Serviciul Roman de Informatii in cadrul procedurii de acordare a avizului de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, īntocmite de catre VDN, in cadrul consultantei si suportului acordat (asa cum este prevazut la art 34 din Legea nr 182/2002) * Avantajele implementarii si mentinerii sistemului de management al securitatii informatiilor secrete de stat  * Certitudinea respectarii clauzelor  si procedurilor de protectie ce vor fi stipulate īn anexa de securitate a fiecarui contract clasificat de catre partea contractanta detinatoare de informatii clasificate care presupune acces la informatii clasificate. Reducerea riscului de securitate si crearea premiselor inregistrarii de rezultate pozitive in urma inspectiilor si verificarilor periodice efectuate de catre autoritatea desemnata de securitate competenta asupra clauzelor si procedurilor de protectie stabilite la derularea contractului clasificat. Reducerea posibilitatii retragerii autorizatiei sau certificatului de securitate industriala, eliberate de catre ORNISS, prin respectarea tuturor cerintelor legale cu privire la masurile impuse pentru prevenirea scurgeii informatiilor clasificate * ACUM puteti participa la licitatii, prezentari de oferte sau la procesul de negociere a unui contract clasificat prin VDN care va asigura reprezentantii autorizati care detin autorizatie de securitate industriala eliberata de catre ORNISS * Prin obtinerea autorizatiei/certificatului de securitate industriala societatea dumneavoastra dovedeste ca indeplineste urmatoarele cerinte: a) poseda program de prevenire a scurgerii de informatii clasificate, avizat de SRI * b) este stabil din punct de vedere economic * c) nu a īnregistrat o greseala de management cu implicatii grave asupra starii de securitate a informatiilor clasificate pe care le gestioneaza * d) a respectat obligatiile de securitate din cadrul contractelor clasificate derulate anterior * e) personalul propriu implicat īn derularea contractului detine certificat de securitate de nivel egal celui al informatiilor vehiculate īn cadrul contractului clasificat *** Implementarea sistemului de management al securitatii informatiilor va creaza posibilitatea indeplinirii diferentiatorilor relevanti in cadrul procedurilor de achizitie clasificata.
MENIU
» Legislatie » Constitutia Romaniei - partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003


WEBMAIL:





Constitutia Romaniei, "Monitorul Oficial al Romaniei", partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003
CONSTITUTIE *) din 21 noiembrie 1991 (republicata)



EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICAT ĪN: MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003

*) Modificata si completata prin Legea de revizuire a Constitutiei Romāniei nr. 429/2003, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicata de Consiliul Legislativ, īn temeiul art. 152 din Constitutie, cu reactualizarea denumirilor si dandu-se textelor o noua numerotare (art. 152 a devenit, in forma republicata, art. 156).
Legea de revizuire a Constitutiei Romāniei nr. 429/2003 a fost aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat īn vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicarii īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003 a Hotarārii Curtii Constitutionale nr. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului national din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constitutiei Romāniei.
Constitutia Romāniei, īn forma initiala, a fost adoptata īn sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, a fost publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991 si a intrat īn vigoare īn urma aprobarii ei prin referendumul national din 8 decembrie 1991.


TITLUL I
Principii generale

Articolul 1
Statul roman
(1) Romānia este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romānia este stat de drept, democratic si social, īn care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, īn spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.
(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - īn cadrul democratiei constitutionale.
(5) Īn Romānia, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Articolul 2
Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea īn nume propriu.
Articolul 3
Teritoriul
(1) Teritoriul Romāniei este inalienabil.
(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, īn comune, orase si judete. Īn conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.
Articolul 4
Unitatea poporului si egalitatea īntre cetateni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman si solidaritatea cetatenilor sai.
(2) Romānia este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.
Articolul 5
Cetatenia
(1) Cetatenia romana se dobāndeste, se pastreaza sau se pierde īn conditiile prevazute de legea organica.
(2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobāndit-o prin nastere.
Articolul 6
Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinānd minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinānd minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare īn raport cu ceilalti cetateni romani.
Articolul 7
Romanii din strainatate
Statul sprijina īntarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt.
Articolul 8
Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul īn societatea romāneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si īsi desfasoara activitatea īn conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectānd suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.
Articolul 9
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale
Sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si īsi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, īn conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.
Articolul 10
Relatii internationale
Romānia īntretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, īn acest cadru, relatii de buna vecinatate, īntemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.
Articolul 11
Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa īndeplineasca īntocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) Īn cazul īn care un tratat la care Romānia urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.
Articolul 12
Simboluri nationale
(1) Drapelul Romāniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, īn ordinea urmatoare īncepānd de la lance: albastru, galben, rosu.
(2) Ziua nationala a Romāniei este 1 Decembrie.
(3) Imnul national al Romāniei este "Desteapta-te romane".
(4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.
Articolul 13
Limba oficiala
Īn Romānia, limba oficiala este limba romana.
Articolul 14
Capitala
Capitala Romāniei este municipiul Bucuresti.

TITLUL II
Drepturile, libertatile si īndatoririle fundamentale

CAP. I
Dispozitii comune

Articolul 15
Universalitatea
(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Articolul 16
Egalitatea īn drepturi
(1) Cetatenii sunt egali īn fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, īn conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul īn tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse īntre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.
(4) Īn conditiile aderarii Romāniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care īndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi īn autoritatile administratiei publice locale.
Articolul 17
Cetatenii romani īn strainatate
Cetatenii romani se bucura īn strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si īndeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora ce nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.
Articolul 18
Cetatenii straini si apatrizii
(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc īn Romānia se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acorda si se retrage īn conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romānia este parte.
Articolul 19
Extradarea si expulzarea
(1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romānia.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetatenii romani pot fi extradati īn baza conventiilor internationale la care Romānia este parte, īn conditiile legii si pe baza de reciprocitate.
(3) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai īn baza unei conventii internationale sau īn conditii de reciprocitate.
(4) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.
Articolul 20
Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate īn concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romānia este parte.
(2) Daca exista neconcordante īntre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romānia este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului īn care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
Articolul 21
Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate īngradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor īntr-un termen rezonabil.
(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

CAP. II
Drepturile si libertatile fundamentale

Articolul 22
Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.
Articolul 23
Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai īn cazurile si cu procedura prevazute de lege.
(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai īn cursul procesului penal.
(5) Īn cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cāte cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(6) Īn faza de judecata instanta este obligata, īn conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tārziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de īndata, punerea īn libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au īncetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.
(7) Īncheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.
(8) Celui retinut sau arestat i se aduc de īndata la cunostinta, īn limba pe care o īntelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar īnvinuirea, īn cel mai scurt termen; īnvinuirea se aduce la cunostinta numai īn prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(9) Punerea īn libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut, precum si īn alte situatii prevazute de lege.
(10) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa īn libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.
(11) Pana la ramānerea definitiva a hotarārii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
(12) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decāt īn conditiile si īn temeiul legii.
(13) Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decāt de natura penala.
Articolul 24
Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Īn tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
Articolul 25
Libera circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, īn tara si īn strainatate, este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
(2) Fiecarui cetatean īi este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta īn orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni īn tara.
Articolul 26
Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea īnsasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.
Articolul 27
Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramāne īn domiciliul ori īn resedinta unei persoane fara īnvoirea acesteia.
(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru urmatoarele situatii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarāri judecatoresti;
b) īnlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
d) prevenirea raspāndirii unei epidemii.
(3) Perchezitia se dispune de judecator si se efectueaza īn conditiile si īn formele prevazute de lege.
(4) Perchezitiile īn timpul noptii sunt interzise, īn afara de cazul infractiunilor flagrante.
Articolul 28
Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.
Articolul 29
Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi īngradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrāns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste īn spirit de toleranta si de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, īn conditiile legii.
(4) Īn relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de īnvrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin īnlesnirea asistentei religioase īn armata, īn spitale, īn penitenciare, īn azile si īn orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.
Articolul 30
Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare īn public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare īn masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, īndemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, īn conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.
Articolul 31
Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi īngradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala.
(4) Mijloacele de informare īn masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.
Articolul 32
Dreptul la īnvatatura
(1) Dreptul la īnvatatura este asigurat prin īnvatamāntul general obligatoriu, prin īnvatamāntul liceal si prin cel profesional, prin īnvatamāntul superior, precum si prin alte forme de instructie si de perfectionare.
(2) Īnvatamāntul de toate gradele se desfasoara īn limba romana. Īn conditiile legii, īnvatamāntul se poate desfasura si īntr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinānd minoritatilor nationale de a īnvata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite īn aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Īnvatamāntul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor si tinerilor proveniti din familii defavorizate si celor institutionalizati, īn conditiile legii.
(5) Īnvatamāntul de toate gradele se desfasoara īn unitati de stat, particulare si confesionale, īn conditiile legii.
(6) Autonomia universitara este garantata.
(7) Statul asigura libertatea īnvatamāntului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. Īn scolile de stat, īnvatamāntul religios este organizat si garantat prin lege.
Articolul 33
Accesul la cultura
(1) Accesul la cultura este garantat, īn conditiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-si dezvolta spiritualitatea si de a accede la valorile culturii nationale si universale nu poate fi īngradita.
(3) Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale si artistice ale Romāniei īn lume.
Articolul 34
Dreptul la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accidente, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.
Articolul 35
Dreptul la mediu sanatos
(1) Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu īnconjurator sanatos si echilibrat ecologic.
(2) Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice si juridice au īndatorirea de a proteja si a ameliora mediul īnconjurator.
Articolul 36
Dreptul de vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, īmpliniti pana īn ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarāre judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.
Articolul 37
Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care īndeplinesc conditiile prevazute īn articolul 16 alineatul (3), daca nu le este interzisa asocierea īn partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidatii trebuie sa fi īmplinit, pana īn ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani pentru a fi alesi īn Camera Deputatilor sau īn organele administratiei publice locale, varsta de cel putin 33 de ani pentru a fi alesi īn Senat si varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi īn functia de Presedinte al Romāniei.
Articolul 38
Dreptul de a fi ales īn Parlamentul European
Īn conditiile aderarii Romāniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi īn Parlamentul European.
Articolul 39
Libertatea īntrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte īntruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai īn mod pasnic, fara nici un fel de arme.
Articolul 40
Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia liber īn partide politice, īn sindicate, īn patronate si īn alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romāniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.
Articolul 41
Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi īngradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.
(2) Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea si sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul saptamānal, concediul de odihna platit, prestarea muncii īn conditii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, īn medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective īn materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.
Articolul 42
Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortata este interzisa.
(2) Nu constituie munca fortata:
a) activitatile pentru īndeplinirea īndatoririlor militare, precum si cele desfasurate, potrivit legii, īn locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;
b) munca unei persoane condamnate, prestata īn conditii normale, īn perioada de detentie sau de libertate conditionata;
c) prestatiile impuse īn situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.
Articolul 43
Dreptul la greva
(1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.
Articolul 44
Dreptul de proprietate privata
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita īn mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobāndi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai īn conditiile rezultate din aderarea Romāniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romānia este parte, pe baza de reciprocitate, īn conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decāt pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita īn proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute īn alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, īn caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobāndirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai īn conditiile legii.
Articolul 45
Libertatea economica
Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora īn conditiile legii sunt garantate.
Articolul 46
Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat.
Articolul 47
Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala īn unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii.
Articolul 48
Familia
(1) Familia se īntemeiaza pe casatoria liber consimtita īntre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si īndatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de īncheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
(3) Copiii din afara casatoriei sunt egali īn fata legii cu cei din casatorie.
Articolul 49
Protectia copiilor si a tinerilor
(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta īn realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru īngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor īn activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune īn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.
Articolul 50
Protectia persoanelor cu handicap
Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, īn vederea participarii efective a persoanelor cu handicap īn viata comunitatii, respectānd drepturile si īndatoririle ce revin parintilor si tutorilor.
Articolul 51
Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai īn numele semnatarilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv īn numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii īn termenele si īn conditiile stabilite potrivit legii.
Articolul 52
Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata īntr-un drept al sau ori īntr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea īn termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitarii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita īn conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.
Articolul 53
Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrāns numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara īntr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata īn mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

CAP. III
Īndatoririle fundamentale

Articolul 54
Fidelitatea fata de tara
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt īncredintate functii publice, precum si militarii, raspund de īndeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, īn acest scop, vor depune juramāntul cerut de lege.
Articolul 55
Apararea tarii
(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romānia.
(2) Conditiile privind īndeplinirea īndatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.
(3) Cetatenii pot fi īncorporati de la varsta de 20 de ani si pana la varsta de 35 de ani, cu exceptia voluntarilor, īn conditiile legii organice.
Articolul 56
Contributii financiare
(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Orice alte prestatii sunt interzise, īn afara celor stabilite prin lege, īn situatii exceptionale.
Articolul 57
Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa īncalce drepturile si libertatile celorlalti.

CAP. IV
Avocatul Poporului

Articolul 58
Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durata de 5 ani pentru apararea drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializati pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot īndeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul superior.
(3) Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica.
Articolul 59
Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului īsi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate īn drepturile si īn libertatile lor, īn limitele stabilite de lege.
(2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar īn exercitarea atributiilor sale.
Articolul 60
Raportul īn fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si a libertatilor cetatenilor.

TITLUL III
Autoritatile publice

CAP. I
Parlamentul

SECTIUNEA 1
Organizare si functionare

Articolul 61
Rolul si structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.
Articolul 62
Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale, care nu īntrunesc īn alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate īn Parlament, au dreptul la cāte un loc de deputat, īn conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, īn raport cu populatia tarii.
Articolul 63
Durata mandatului
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept īn stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la īncetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara īn cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se īntruneste, la convocarea Presedintelui Romāniei, īn cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeste pana la īntrunirea legala a noului Parlament. Īn aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative īnscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent īsi continua procedura īn noul Parlament.
Articolul 64
Organizarea interna
(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute īn bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera īsi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la īnceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati īnainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza īn grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera īsi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele īsi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.
Articolul 65
Sedintele Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza īn sedinte separate.
(2) Camerele īsi desfasoara lucrarile si īn sedinte comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romāniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii totale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau īncetarea ostilitatilor militare;
f) aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii;
g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
h) numirea, la propunerea Presedintelui Romāniei, a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii;
i) numirea Avocatului Poporului;
j) stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
k) īndeplinirea altor atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului, se exercita īn sedinta comuna.
Articolul 66
Sesiuni
(1) Camera Deputatilor si Senatul se īntrunesc īn doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune īncepe īn luna februarie si nu poate depasi sfārsitul lunii iunie. A doua sesiune īncepe īn luna septembrie si nu poate depasi sfārsitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputatilor si Senatul se īntrunesc si īn sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romāniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.
Articolul 67
Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarāri si motiuni, īn prezenta majoritatii membrilor.
Articolul 68
Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotarī ca anumite sedinte sa fie secrete.

SECTIUNEA a 2-a
Statutul deputatilor si al senatorilor

Articolul 69
Mandatul reprezentativ
(1) Īn exercitarea mandatului, deputatii si senatorii sunt īn serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.
Articolul 70
Mandatul deputatilor si al senatorilor
(1) Deputatii si senatorii intra īn exercitiul mandatului la data īntrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub conditia validarii alegerii si a depunerii juramāntului. Juramāntul se stabileste prin lege organica.
(2) Calitatea de deputat sau de senator īnceteaza la data īntrunirii legale a Camerelor nou alese sau īn caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.
Articolul 71
Incompatibilitati
(1) Nimeni nu poate fi, īn acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Articolul 72
Imunitatea parlamentara
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate īn exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi īn judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate īn exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara īncuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea īn judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe lānga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Īnaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Īn caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei īl va informa neīntārziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. Īn cazul īn care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

SECTIUNEA a 3-a
Legiferarea

Articolul 73
Categorii de legi
(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral; organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente;
b) organizarea, functionarea si finantarea partidelor politice;
c) statutul deputatilor si al senatorilor, stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea si desfasurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
f) regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi;
g) regimul starii de asediu si al starii de urgenta;
h) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
i) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
j) statutul functionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
n) organizarea generala a īnvatamāntului;
o) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala;
r) statutul minoritatilor nationale din Romānia;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care īn Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.
Articolul 74
Initiativa legislativa
(1) Initiativa legislativa apartine, dupa caz, Guvernului, deputatilor, senatorilor sau unui numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care īsi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar īn fiecare din aceste judete, respectiv īn municipiul Bucuresti, trebuie sa fie īnregistrate cel putin 5.000 de semnaturi īn sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul īsi exercita initiativa legislativa prin transmiterea proiectului de lege catre Camera competenta sa īl adopte, ca prima Camera sesizata.
(4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai īn forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai īntāi Camerei competente sa le adopte, ca prima Camera sesizata.
Articolul 75
Sesizarea Camerelor
(1) Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului.
(2) Prima Camera sesizata se pronunta īn termen de 45 de zile. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. Īn cazul depasirii acestor termene se considera ca proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) Dupa adoptare sau respingere de catre prima Camera sesizata, proiectul sau propunerea legislativa se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
(4) Īn cazul īn care prima Camera sesizata adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intra īn competenta sa decizionala, prevederea este definitiv adoptata daca si cea de-a doua Camera este de acord. Īn caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se īntoarce la prima Camera sesizata, care va decide definitiv īn procedura de urgenta.
(5) Dispozitiile alineatului (4) referitoare la īntoarcerea legii se aplica īn mod corespunzator si īn cazul īn care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine primei Camere.
Articolul 76
Adoptarea legilor si a hotarārilor
(1) Legile organice si hotarārile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
(2) Legile ordinare si hotarārile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.
Articolul 77
Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Presedintelui Romāniei. Promulgarea legii se face īn termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Īnainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face īn cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.
Articolul 78
Intrarea īn vigoare a legii
Legea se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei si intra īn vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta īn textul ei.
Articolul 79
Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative īn vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii īntregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romāniei.
(2) Īnfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.

CAP. II
Presedintele Romāniei

Articolul 80
Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romāniei reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele Romāniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Īn acest scop, Presedintele exercita functia de mediere īntre puterile statului, precum si īntre stat si societate.
Articolul 81
Alegerea Presedintelui
(1) Presedintele Romāniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a īntrunit, īn primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor īnscrisi īn listele electorale.
(3) Īn cazul īn care nici unul dintre candidati nu a īntrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, īntre primii doi candidati stabiliti īn ordinea numarului de voturi obtinute īn primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
(4) Nici o persoana nu poate īndeplini functia de Presedinte al Romāniei decāt pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.
Articolul 82
Validarea mandatului si depunerea juramāntului
(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romāniei este validat de Curtea Constitutionala.
(2) Candidatul a carui alegere a fost validata depune īn fata Camerei Deputatilor si a Senatului, īn sedinta comuna, urmatorul juramānt:
"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romāniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
Articolul 83
Durata mandatului
(1) Mandatul Presedintelui Romāniei este de 5 ani si se exercita de la data depunerii juramāntului.
(2) Presedintele Romāniei īsi exercita mandatul pana la depunerea juramāntului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui Romāniei poate fi prelungit, prin lege organica, īn caz de razboi sau de catastrofa.
Articolul 84
Incompatibilitati si imunitati
(1) Īn timpul mandatului, Presedintele Romāniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate īndeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Romāniei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica īn mod corespunzator.
Articolul 85
Numirea Guvernului
(1) Presedintele Romāniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de īncredere acordat de Parlament.
(2) Īn caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Daca prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Presedintele Romāniei va putea exercita atributia prevazuta la alineatul (2) numai pe baza aprobarii Parlamentului, acordata la propunerea primului-ministru.
Articolul 86
Consultarea Guvernului
Presedintele Romāniei poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita.
Articolul 87
Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele Romāniei poate lua parte la sedintele Guvernului īn care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, īn alte situatii.
(2) Presedintele Romāniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
Articolul 88
Mesaje
Presedintele Romāniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.
Articolul 89
Dizolvarea Parlamentului
(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romāniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de īncredere pentru formarea Guvernului īn termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
(2) Īn cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat īn ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romāniei si nici īn timpul starii de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta.
Articolul 90
Referendumul
Presedintele Romāniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
Articolul 91
Atributii īn domeniul politicii externe
(1) Presedintele īncheie tratate internationale īn numele Romāniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, īntr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se īncheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.
(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romāniei si aproba īnfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe lānga Presedintele Romāniei.
Articolul 92
Atributii īn domeniul apararii
(1) Presedintele Romāniei este comandantul fortelor armate si īndeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate. Numai īn cazuri exceptionale, hotarārea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, īn cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) Īn caz de agresiune armata īndreptata impotriva tarii, Presedintele Romāniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neīntārziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla īn sesiune, el se convoaca de drept īn 24 de ore de la declansarea agresiunii.
(4) Īn caz de mobilizare sau de razboi Parlamentul īsi continua activitatea pe toata durata acestor stari, iar daca nu se afla īn sesiune, se convoaca de drept īn 24 de ore de la declararea lor.
Articolul 93
Masuri exceptionale
(1) Presedintele Romāniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta īn intreaga tara ori īn unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului īncuviintarea masurii adoptate, īn cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla īn sesiune, el se convoaca de drept īn cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.
Articolul 94
Alte atributii
Presedintele Romāniei īndeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste īn functii publice, īn conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala.
Articolul 95
Suspendarea din functie
(1) Īn cazul savārsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romāniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, īn sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neīntārziat, la cunostinta Presedintelui.
(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, īn cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.
Articolul 96
Punerea sub acuzare
(1) Camera Deputatilor si Senatul, īn sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor, pot hotarī punerea sub acuzare a Presedintelui Romāniei pentru inalta tradare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor si se aduce, neīntārziat, la cunostinta Presedintelui Romāniei pentru a putea da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(3) De la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii Presedintele este suspendat de drept.
(4) Competenta de judecata apartine Īnaltei Curti de Casatie si Justitie. Presedintele este demis de drept la data ramānerii definitive a hotarārii de condamnare.
Articolul 97
Vacanta functiei
(1) Vacanta functiei de Presedinte al Romāniei intervine īn caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
(2) Īn termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romāniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.
Articolul 98
Interimatul functiei
(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla īn imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, īn ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
(2) Atributiile prevazute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.
Articolul 99
Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romāniei savārseste fapte grave, prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 98.
Articolul 100
Actele Presedintelui
(1) Īn exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romāniei emite decrete care se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele Romāniei īn exercitarea atributiilor sale prevazute īn articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.
Articolul 101
Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romāniei se stabilesc prin lege.

CAP. III
Guvernul

Articolul 102
Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
(2) Īn īndeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.
Articolul 103
Investitura
(1) Presedintele Romāniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, īn urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta īn Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate īn Parlament.
(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, īn termen de 10 zile de la desemnare, votul de īncredere al Parlamentului asupra programului si a īntregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, īn sedinta comuna. Parlamentul acorda īncredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Articolul 104
Juramāntul de credinta
(1) Primul-ministru, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, īn fata Presedintelui Romāniei, juramāntul de la articolul 82.
(2) Guvernul īn īntregul sau si fiecare membru īn parte īsi exercita mandatul, īncepānd de la data depunerii juramāntului.
Articolul 105
Incompatibilitati
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizate īn cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.
Articolul 106
Īncetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului īnceteaza īn urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si īn alte cazuri prevazute de lege.
Articolul 107
Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectānd atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Presedintele Romāniei nu īl poate revoca pe primul-ministru.
(3) Daca primul-ministru se afla īn una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, sau este īn imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romāniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a īndeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, īnceteaza daca primul-ministru īsi reia activitatea īn Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplica īn mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
Articolul 108
Actele Guvernului
(1) Guvernul adopta hotarāri si ordonante.
(2) Hotarārile se emit pentru organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se emit īn temeiul unei legi speciale de abilitare, īn limitele si īn conditiile prevazute de aceasta.
(4) Hotarārile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor īn executare si se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotarārii sau a ordonantei. Hotarārile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.
Articolul 109
Raspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul raspunde politic numai īn fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romāniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savārsite īn exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romāniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea īn judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie. Competenta de judecata apartine Īnaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.
Articolul 110
Īncetarea mandatului
(1) Guvernul īsi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de catre Parlament a īncrederii acordate sau daca primul-ministru se afla īn una dintre situatiile prevazute la articolul 106, cu exceptia revocarii, ori este īn imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) Īn situatiile prevazute īn alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.
(4) Guvernul al carui mandat a īncetat potrivit alineatelor (1) si (2) īndeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pana la depunerea juramāntului de membrii noului Guvern.

CAP. IV
Raporturile Parlamentului cu Guvernul

Articolul 111
Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, īn cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. Īn cazul īn care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.
Articolul 112
Īntrebari, interpelari si motiuni simple
(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la īntrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori, īn conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.
Articolul 113
Motiunea de cenzura
(1) Camera Deputatilor si Senatul, īn sedinta comuna, pot retrage īncrederea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cānd a fost prezentata īn sedinta comuna a celor doua Camere.
(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnat-o nu mai pot initia, īn aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului īn care Guvernul īsi angajeaza raspunderea potrivit articolului 114.
Articolul 114
Angajarea raspunderii Guvernului
(1) Guvernul īsi poate angaja raspunderea īn fata Camerei Deputatilor si a Senatului, īn sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa īn termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata īn conditiile articolului 113.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
(4) Īn cazul īn care Presedintele Romāniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face īn sedinta comuna a celor doua Camere.
Articolul 115
Delegarea legislativa
(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante īn domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, īn mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la īmplinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage īncetarea efectelor ordonantei.
(4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai īn situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amānata, avānd obligatia de a motiva urgenta īn cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta de urgenta intra īn vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere īn procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei īn Monitorul Oficial al Romāniei. Camerele, daca nu se afla īn sesiune, se convoaca īn mod obligatoriu īn 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca īn termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei, aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea īn procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzānd norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate īn domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si īndatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri īn proprietate publica.
(7) Ordonantele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping prīntr-o lege īn care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au īncetat potrivit alineatului (3).
(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, daca este cazul, masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.

CAP. V
Administratia publica

SECTIUNEA 1
Administratia publica centrala de specialitate

Articolul 116
Structura
(1) Ministerele se organizeaza numai īn subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza īn subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autoritati administrative autonome.
Articolul 117
Īnfiintarea
(1) Ministerele se īnfiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
(2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, īn subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(3) Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.
Articolul 118
Fortele armate
(1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale. Īn conditiile legii si ale tratatelor internationale la care Romānia este parte, armata contribuie la apararea colectiva īn sistemele de alianta militara si participa la actiuni privind mentinerea sau restabilirea pacii.
(2) Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, īn mod corespunzator, si celorlalte componente ale fortelor armate stabilite potrivit legii.
(4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare īn afara unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul Romāniei pot intra, stationa, desfasura operatiuni sau trece trupe straine numai īn conditiile legii sau ale tratatelor internationale la care Romānia este parte.
Articolul 119
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva īn sistemele de alianta militara, precum si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.

SECTIUNEA a 2-a
Administratia publica locala

Articolul 120
Principii de baza
(1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se īntemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
(2) Īn unitatile administrativ-teritoriale īn care cetatenii apartinānd unei minoritati nationale au o pondere semnificativa se asigura folosirea limbii minoritatii nationale respective īn scris si oral īn relatiile cu autoritatile administratiei publice locale si cu serviciile publice deconcentrate, īn conditiile prevazute de legea organica.
Articolul 121
Autoritati comunale si orasenesti
(1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala īn comune si īn orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, īn conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza, īn conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.
(3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si īn subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Articolul 122
Consiliul judetean
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, īn vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este ales si functioneaza īn conditiile legii.
Articolul 123
Prefectul
(1) Guvernul numeste un prefect īn fiecare judet si īn municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.
(4) Īntre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.
(5) Prefectul poate ataca, īn fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, īn cazul īn care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAP. VI
Autoritatea judecatoreasca

SECTIUNEA 1
Instantele judecatoresti

Articolul 124
Īnfaptuirea justitiei
(1) Justitia se īnfaptuieste īn numele legii.
(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.
(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Articolul 125
Statutul judecatorilor
(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romāniei sunt inamovibili, īn conditiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, īn conditiile legii sale organice.
(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul superior.
Articolul 126
Instantele judecatoresti
(1) Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege.
(3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
(4) Compunerea Īnaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organica.
(5) Este interzisa īnfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organica pot fi īnfiintate instante specializate īn anumite materii, cu posibilitatea participarii, dupa caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.
Articolul 127
Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.
Articolul 128
Folosirea limbii materne si a interpretului īn justitie
(1) Procedura judiciara se desfasoara īn limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinānd minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime īn limba materna īn fata instantelor de judecata, īn conditiile legii organice.
(3) Modalitatile de exercitare a dreptului prevazut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreti sau traduceri, se vor stabili astfel īncāt sa nu īmpiedice buna administrare a justitiei si sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesati.
(4) Cetatenii straini si apatrizii care nu īnteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi īn instanta si de a pune concluzii, prin interpret; īn procesele penale acest drept este asigurat īn mod gratuit.
Articolul 129
Folosirea cailor de atac
Impotriva hotarārilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, īn conditiile legii.
Articolul 130
Politia instantelor
Instantele judecatoresti dispun de politia pusa īn serviciul lor.

SECTIUNEA a 2-a
Ministerul Public

Articolul 131
Rolul Ministerului Public
(1) Īn activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public īsi exercita atributiile prin procurori constituiti īn parchete, īn conditiile legii.
(3) Parchetele functioneaza pe lānga instantele de judecata, conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, īn conditiile legii.
Articolul 132
Statutul procurorilor
(1) Procurorii īsi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul superior.

SECTIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii

Articolul 133
Rolul si structura
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt alesi īn adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti īn domeniul dreptului, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile īn plen;
c) ministrul justitiei, presedintele Īnaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lānga Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reīnnoit, dintre magistratii prevazuti la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotarārile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Presedintele Romāniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa.
(7) Hotarārile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive si irevocabile, cu exceptia celor prevazute la articolul 134 alineatul (2).
Articolul 134
Atributii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romāniei numirea īn functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, īn conditiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii īndeplineste rolul de instanta de judecata, prin sectiile sale, īn domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organica. Īn aceste situatii, ministrul justitiei, presedintele Īnaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe lānga Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot.
(3) Hotarārile Consiliului Superior al Magistraturii īn materie disciplinara pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii īndeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, īn realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.

TITLUL IV
Economia si finantele publice

Articolul 135
Economia
(1) Economia Romāniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale īn activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor;
d) exploatarea resurselor naturale, īn concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului īnconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;
g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala īn concordanta cu obiectivele Uniunii Europene.
Articolul 136
Proprietatea
(1) Proprietatea este publica sau privata.
(2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. Īn conditiile legii organice, ele pot fi date īn administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori īnchiriate; de asemenea, ele pot fi date īn folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.
(5) Proprietatea privata este inviolabila, īn conditiile legii organice.
Articolul 137
Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, īntrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Īn conditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si īnlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene.
Articolul 138
Bugetul public national
(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile īnainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica īn continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaza, se aproba si se executa īn conditiile legii.
(5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.
Articolul 139
Impozite, taxe si alte contributii
(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, īn limitele si īn conditiile legii.
(3) Sumele reprezentānd contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, īn conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.
Articolul 140
Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de īntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Īn conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzānd si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Consilierii de conturi sunt numiti de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau īnnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt independenti īn exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(5) Curtea de Conturi se īnnoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 īn 3 ani, īn conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de catre Parlament, īn cazurile si conditiile prevazute de lege.
Articolul 141
Consiliul Economic si Social
Consiliul Economic si Social este organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului īn domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de īnfiintare, organizare si functionare.

TITLUL V
Curtea Constitutionala

Articolul 142
Structura
(1) Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei.
(2) Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau īnnoit.
(3) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romāniei.
(4) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
(5) Curtea Constitutionala se īnnoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 īn 3 ani, īn conditiile prevazute de legea organica a Curtii.
Articolul 143
Conditii pentru numire
Judecatorii Curtii Constitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani īn activitatea juridica sau īn īnvatamāntul juridic superior.
Articolul 144
Incompatibilitati
Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din īnvatamāntul juridic superior.
Articolul 145
Independenta si inamovibilitatea
Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti īn exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.
Articolul 146
Atributii
Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, īnainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romāniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Īnaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
d) hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele, ridicate īn fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial; exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct de Avocatul Poporului;
e) solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea Presedintelui Romāniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romāniei si confirma rezultatele sufragiului;
g) constata existenta īmprejurarilor care justifica interimatul īn exercitarea functiei de Presedinte al Romāniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
h) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romāniei;
i) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;
j) verifica īndeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
k) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic;
l) īndeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii.
Articolul 147
Deciziile Curtii Constitutionale
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele īn vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, īsi īnceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, īn acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.
(2) Īn cazurile de neconstitutionalitate care privesc legile, īnainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozitiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale.
(3) Īn cazul īn care constitutionalitatea tratatului sau acordului international a fost constatata potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate. Tratatul sau acordul international constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curtii Constitutionale se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor.

TITLUL VI
Integrarea euroatlantica

Articolul 148
Integrarea īn Uniunea Europeana
(1) Aderarea Romāniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, īn scopul transferarii unor atributii catre institutiile comunitare, precum si al exercitarii īn comun cu celelalte state membre a competentelor prevazute īn aceste tratate, se face prin lege adoptata īn sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(2) Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, īn mod corespunzator, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Presedintele Romāniei, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la īndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor doua Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu īnainte ca acestea sa fie supuse aprobarii institutiilor Uniunii Europene.
Articolul 149
Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord
Aderarea Romāniei la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptata īn sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei

Articolul 150
Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romāniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii, iar īn fiecare din aceste judete sau īn municipiul Bucuresti trebuie sa fie īnregistrate cel putin 20.000 de semnaturi īn sprijinul acestei initiative.
Articolul 151
Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, īn sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat īn cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
Articolul 152
Limitele revizuirii
(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora.
(3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici īn timp de razboi.

TITLUL VIII
Dispozitii finale si tranzitorii

Articolul 153
Intrarea īn vigoare
Prezenta Constitutie intra īn vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramāne īn īntregime abrogata.
Articolul 154
Conflictul temporal de legi
(1) Legile si toate celelalte acte normative ramān īn vigoare, īn masura īn care ele nu contravin prezentei Constitutii.
(2) Consiliul Legislativ, īn termen de 12 luni de la data intrarii īn vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.
Articolul 155
Dispozitii tranzitorii
(1) Proiectele de legi si propunerile legislative īn curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor constitutionale anterioare intrarii īn vigoare a legii de revizuire.
(2) Institutiile prevazute de Constitutie, existente la data intrarii īn vigoare a legii de revizuire, ramān īn functiune pana la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplica īncepānd cu urmatorul mandat prezidential.
(4) Dispozitiile cu privire la Inalta Curte de Casatie si Justitie vor fi aduse la īndeplinire īn cel mult 2 ani de la data intrarii īn vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecatorii īn functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de conturi numiti de Parlament īsi continua activitatea pana la data expirarii mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea innoirii Curtii de Conturi din 3 īn 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi acestia vor putea fi numiti pentru īnca un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Pana la constituirea instantelor judecatoresti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi vor fi solutionate de catre instantele judecatoresti ordinare.
Articolul 156
Republicarea Constitutiei
Legea de revizuire a Constitutiei se publica īn Monitorul Oficial al Romāniei īn termen de 5 zile de la data adoptarii. Constitutia, modificata si completata, dupa aprobarea prin referendum, se republica de catre Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dāndu-se textelor o noua numerotare.

-------


Strategia de securitate nationala a Romāniei, aprilie 2006 ; www.presidency.ro
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare | Harta site |
© 2012 VD Network