|
"Protectia informatiilor secrete de stat este o obligatie ce revine persoanelor
autorizate care le emit, le gestioneaza sau care intra in posesia acestora."
art. 16 din LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002
privind protectia informatiilor clasificate |
| MENIU |
» Legislatie » Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei
|
![]() ![]() |
|
|
LEGE Nr. 51 din 29 iulie 1991 privind siguranta nationala a Romāniei cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEIPUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 163 din 7 august 1991 Parlamentul Romāniei adopta prezenta lege. CAP. 1 Dispozitii generale Articolul 1 Prin siguranta nationala a Romāniei se īntelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si īndatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie. Articolul 2 Siguranta nationala se realizeaza prin cunoasterea, prevenirea si īnlaturarea amenintarilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevazute īn art. 1. Cetatenii romani, ca expresie a fidelitatii lor fata de tara, au īndatorirea morala de a contribui la realizarea sigurantei nationale. Articolul 3 Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romāniei urmatoarele: a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman; b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi sau de razboi civil, īnlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savirsi oricare din aceste fapte; c) tradarea prin ajutarea inamicului; d) actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat; e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat, īn vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau īn orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat sau neglijenta īn pastrarea acestora; f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop īnlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere īn stare de neīntrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale; g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care īndeplinesc functii importante īn stat ori a reprezentantilor altor state sau ai organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii īn Romānia, potrivit legii, tratatelor si conventiilor īncheiate, precum si practicii internationale; h) initierea, organizarea, savīrsirea sau sprijinirea īn orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de origine comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune īn pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romāniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept; i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea īn orice mod a oricaror activitati al caror scop īl constituie savīrsirea de asemenea fapte; j) atentatele contra unei colectivitati, savīrsite prin orice mijloace; k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, īnstrainarea, transportul sau folosirea lor īn alte conditii decīt cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie, fara drept, daca prin acestea se pune īn pericol siguranta nationala; l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, īn scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a) - k), precum si desfasurarea īn secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii. Articolul 4 Prevederile art. 3 nu pot fi interpretate sau folosite īn scopul restringerii sau interzicerii dreptului de aparare a unei cauze legitime, de manifestare a unui protest sau dezacord ideologic, politic, religios ori de alta natura, garantate prin Constitutie sau legi. Nici o persoana nu poate fi urmarita pentru exprimarea libera a opiniilor sale politice si nu poate face obiectul unei imixtiuni īn viata sa particulara, īn familia sa, īn domeniul sau proprietatile sale ori īn corespondenta sau comunicatii, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale, daca nu savīrseste vreuna din faptele ce constituie, potrivit prezentei legi, o amenintare la adresa sigurantei nationale. Articolul 5 Siguranta nationala se realizeaza īn conformitate cu legile īn vigoare si cu obligatiile asumate de Romānia prin conventiile si tratatele internationale referitoare la drepturile omului la care este parte. Articolul 6 Organele de stat cu atributii īn domeniul sigurantei nationale sīnt: Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, precum si Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei, prin structuri interne specializate. Activitatea pentru realizarea sigurantei nationale este organizata si coordonata de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Articolul 7 Consiliul Suprem de Aparare a Tarii are, īn domeniul sigurantei nationale, urmatoarele atributii: a) analizeaza datele si informatiile obtinute si evalueaza starea sigurantei nationale; b) stabileste principalele directii de activitate si aproba masurile generale obligatorii pentru īnlaturarea amenintarilor prevazute īn art. 3; c) stabileste modalitatile de valorificare a informatiilor referitoare la siguranta nationala; d) analizeaza rapoarte si informari referitoare la modul de aplicare a legii privind siguranta nationala; e) aproba structurile organizatorice, efectivele si regulamentele de functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza; f) aproba cheltuielile operative destinate realizarii sigurantei nationale. CAP. 2 Activitatea de informatii Articolul 8 Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale se executa de Serviciul Roman de Informatii, organul de stat specializat īn materia informatiilor din interiorul tarii, Serviciul de Informatii Externe, organul de stat specializat īn obtinerea din strainatate a datelor referitoare la siguranta nationala, si Serviciul de Protectie si Paza, organul de stat specializat īn asigurarea protectiei demnitarilor romani si a demnitarilor straini pe timpul prezentei lor īn Romānia, precum si īn asigurarea pazei sediilor de lucru si resedintelor acestora. Organele de stat prevazute īn alin. 1 se organizeaza si functioneaza potrivit legii si se finanteaza de la bugetul administratiei centrale de stat. Activitatea organelor de stat prevazute la alin. 1 este controlata de catre Parlament. Articolul 9 Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei īsi organizeaza structuri de informatii cu atributii specifice domeniilor lor de activitate. Activitatea de informatii a acestor organe se desfasoara īn conformitate cu prevederile prezentei legi si este controlata de Parlament. Articolul 10 Activitatea de informatii pentru realizarea sigurantei nationale are caracter secret de stat. Informatiile din acest domeniu nu pot fi comunicate decīt īn conditiile prezentei legi. Articolul 11 Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate: a) presedintelui Senatului, presedintelui Adunarii Deputatilor, precum si comisiilor permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului; b) ministrilor si sefilor departamentelor din ministere, cīnd informatiile privesc probleme ce au legatura cu domeniile de activitate pe care le coordoneaza sau de care raspund; c) prefectilor, primarului general al Capitalei, precum si conducatorilor consiliilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru probleme ce vizeaza competenta organelor respective; d) organelor de urmarire penala, cīnd informatiile privesc savīrsirea unei infractiuni. Comunicarea informatiilor se aproba de catre conducatorii organelor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale. Prevederile art. 10 privitoare la apararea secretului de stat se aplica īn mod corespunzator tuturor persoanelor prevazute la alin. 1 lit. a) - d). Articolul 12 Nici o persoana nu are dreptul sa faca cunoscute activitati secrete privind siguranta nationala, prevalindu-se de accesul neingradit la informatii, de dreptul la difuzarea acestora si de libertatea de exprimare a opiniilor. Divulgarea, prin orice mijloace, de date si informatii secrete care pot aduce prejudicii intereselor sigurantei nationale, indiferent de modul īn care au fost obtinute, este interzisa si atrage, potrivit legii, raspunderea celor vinovati. Prevederile alin. 1 si 2 nu aduc atingere libertatii de opinie si exprimare, dreptului persoanei de a nu fi tulburata īn vreun fel pentru opiniile sale, ca si īn acela de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei, prin orice mijloace de exprimare, daca aceste drepturi se exercita īn conformitate cu legile Romāniei. Articolul 13 Situatiile prevazute la art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, īn cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, autorizarea efectuarii unor acte, īn scopul culegerii de informatii, constind īn: interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau īnscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul īntr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cīt si īnregistrarea, copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, īntretinerea si ridicarea acestora din locurile īn care au fost depuse. Cererea de autorizare se formuleaza īn scris si trebuie sa cuprinda: date sau indicii din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa sigurantei nationale prevazute de art. 3 pentru a carei prevenire, descoperire sau contracarare este necesara emiterea mandatului; categoriile de activitati pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale carei comunicatii trebuie interceptate, daca este cunoscuta, sau a persoanei care detine informatiile, documentele ori obiectele ce trebuie obtinute; descrierea generala, daca si cīnd este posibil, a locului unde urmeaza a fi executate activitatile autorizate; durata de valabilitate a mandatului solicitat. Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale, de catre procurori anume desemnati de procurorul general al Romāniei. Īn cazul īn care procurorul constata ca cererea este justificata, emite un mandat care trebuie sa contina: aprobarea pentru categoriile de comunicatii care pot fi interceptate, categoriile de informatii, documente sau obiecte care pot fi obtinute; identitatea persoanei, daca este cunoscuta, ale carei comunicatii trebuie interceptate ori care se afla īn posesia datelor informatiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obtinute; organul īmputernicit cu executarea; descrierea generala a locului īn care urmeaza a fi executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului. Durata de valabilitate a mandatului nu poate depasi 6 luni. Īn cazurile īntemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fara a se putea depasi, de fiecare data, 3 luni. Orice cetatean care se considera vatamat īn mod nejustificat prin activitatile care fac obiectul mandatului prevazut īn alin. 1 - 4 se poate adresa cu plīngere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a emis mandatul. Articolul 14 Mandatul emis īn baza art. 13 confera titularilor sau categoriilor de persoane īmputernicite dreptul de a detine si folosi, fara a uza de mijloace de constringere fizica sau morala, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate si de a fi asistate de persoanele a caror prezenta este considerata necesara. Articolul 15 Īn situatiile care impun īnlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala, se pot īntreprinde activitatile mentionate īn art. 13, chiar fara autorizarea prevazuta de lege, aceasta urmīnd a fi solicitata de īndata ce exista posibilitatea, dar nu mai tirziu de 48 de ore. Articolul 16 Mijloacele de obtinere a informatiilor necesare sigurantei nationale nu trebuie sa lezeze, īn nici un fel, drepturile sau libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa īi supuna la īngradiri ilegale. Orice persoana este protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovati de initierea, transmiterea ori executarea unor asemenea masuri, fara temei legal, precum si de aplicarea abuziva a masurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a amenintarilor la adresa sigurantei nationale raspund civil, administrativ sau penal, dupa caz. Cetateanul care se considera lezat īn drepturile sau libertatile sale prin folosirea mijloacelor prevazute la alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului. CAP. 3 Obligatiile si raspunderile organelor de stat, organizatiilor publice sau private Articolul 17 Īn scopul realizarii sigurantei nationale, ministerele, toate celelalte organe ale statului, organizatiile din sectoarele public sau privat au, potrivit legii, urmatoarele īndatoriri: a) sa acorde sprijinul necesar la cererea organelor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale īn īndeplinirea atributiilor ce le revin si sa permita accesul acestora la datele detinute, care pot furniza informatii privitoare la siguranta nationala; b) sa ia masurile necesare pentru aplicarea legii privind siguranta nationala īn domeniile īn care īsi desfasoara activitatea sau īn problemele de care se ocupa; c) sa solicite sprijinul organelor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale pentru realizarea masurilor necesare infaptuirii sigurantei nationale īn domeniul lor de activitate. Articolul 18 Organele si organizatiile detinatoare de secrete de stat, īn conformitate cu prevederile legii speciale, sau a caror activitate poate fi vizata prin actiunile considerate, potrivit art. 3, ca amenintari la adresa sigurantei nationale, vor īntocmi programe proprii de prevenire a scurgerii de informatii cu caracter secret, care sīnt supuse avizarii de specialitate Serviciului Roman de Informatii. Raspunderea pentru īndeplinirea obligatiilor prevazute īn art. 17 si īn alin. 1 al prezentului articol revine, potrivit legii, conducatorului organului sau organizatiei respective. Sīnt exceptate de la avizarea de specialitate prevazuta īn alin. 1 programele proprii de prevenire a scurgerii de informatii cu caracter secret ale Parlamentului Romāniei, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Directiei generale a penitenciarelor din subordinea Ministerului Justitiei. CAP. 4 Sanctiuni Articolul 19 Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul Romāniei a unor structuri informative care pot aduce atingere sigurantei nationale, sprijinirea īn orice mod a acestora sau aderarea la ele, detinerea, confectionarea sau folosirea ilegala de mijloace specifice de interceptare a comunicatiilor, precum si culegerea si transmiterea de informatii cu caracter secret ori confidential, prin orice mijloace, īn afara cadrului legal, constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Tentativa se pedepseste. Articolul 20 Desfasurarea, fara mandat, a activitatilor supuse autorizarii īn conditiile art. 13, cu exceptia celor īntreprinse īn situatiile aratate īn art. 15, sau depasirea mandatului acordat se pedepseste cu īnchisoare de la 1 la 5 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului care divulga, refuza sau impiedica, īn orice mod, aducerea la īndeplinire a mandatului eliberat īn conditiile prevazute īn art. 13. Tentativa se pedepseste. Articolul 21 Informatiile privind viata particulara, onoarea sau reputatia persoanelor, cunoscute incidental īn cadrul obtinerii datelor necesare sigurantei nationale, nu pot fi facute publice. Divulgarea sau folosirea, īn afara cadrului legal, de catre salariatii serviciilor de informatii, a datelor prevazute īn alin. 1, constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseste. Articolul 22 Urmarirea penala a infractiunilor prevazute īn prezenta lege se efectueaza de catre organele procuraturii. CAP. Dispozitii finale Articolul 23 Documentele organelor de informatii si ale celor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale se pastreaza īn arhivele acestora si nu pot fi consultate decīt īn conditiile legii. Articolul 24 Personalul Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe si Serviciului de Protectie si Paza se compune din cadre militare permanente si salariati civili. Cadrele militare ale organelor prevazute īn alin. 1 au drepturile si obligatiile prevazute pentru militarii armatei romane. Salariatilor civili le sīnt aplicabile dispozitiile Codului muncii si celelalte norme legale referitoare la drepturile si obligatiile acestora. Articolul 25 Personalul prevazut īn art. 24 alin. 1, care īndeplineste atributii operative, desfasoara activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat si are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta. Articolul 26 Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale nu pot face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu pot fi folositi īn scopuri politice. Nu pot activa īn serviciile de informatii persoanele care au fost gasite vinovate pentru actiuni īndreptate impotriva drepturilor si libertatilor funda- mentale ale omului. Articolul 27 Salariatii organelor de informatii si ai celor cu atributii īn domeniul sigurantei nationale au obligatia pastrarii secretului de stat si profesional, inclusiv dupa parasirea, īn orice mod, a serviciului. Articolul 28 Persoanele prevazute la art. 27, chemate ca martori īn fata organelor judiciare, pot face depozitii cu privire la faptele si īmprejurarile ce privesc siguranta nationala, de care au luat cunostinta īn īndeplinirea atributiilor de serviciu si īn legatura cu acestea, numai cu īncuviintarea scrisa a sefului organului din care fac parte. Articolul 29 Pe data intrarii īn vigoare a prezentei legi orice dispozitie contrara se abroga. Aceasta lege a fost adoptata de Senat īn sedinta din 25 iulie 1991. PRESEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BĪRLADEANU Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor īn sedinta din 26 iulie 1991. PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR MARTIAN DAN Īn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romāniei, promulgam Legea privind siguranta nationala a Romāniei si dispunem publicarea sa īn Monitorul Oficial al Romāniei. PRESEDINTELE ROMĀNIEI ION ILIESCU ------------------------- ![]() |
|
Politica de confidentialitate |
Termeni si conditii de utilizare |
Harta site | © 2012 VD Network |